Decembrie 2011

          Luna decembrie am dedicat-o exclusiv Muntilor Valcan. Fara intentie. Dar in singurul weekend liber din aceasta luna, cand am putut pleca la munte, am fost in partea estica a Muntilor Valcan. In Pasul Vulcan si pe varful Staja.
          Apoi mai multe ture scurte, de o singura zi, sau chiar o jumatate de zi in partea sudica a muntilor, partea cuprinsa pe teritoriul judetului Gorj.

           Mai jos sunt imagini amestecate, nerespectand cronologia.
           Muntii Valcan in luna decembrie 2011.

Domogled

          Masivul Domogled este primul din varfurile importante ale Muntilor Mehedinti, pornind dinspre sud. El domina de la 1105m statiunea Baile Herculane, fiind situat oarecum la vest de creasta principala, mai scunda insa cu 400-450mAstfel, privit din diferite unghiuri apare ca un urias care se ridica deasupra regiunilor joase din jur, mai ales deasupra statiunii, situata doar la 160m, altitudine medie. Situat intr-o regiune calcaroasa, cu influente climatice submediteraneene, cu o flora si fauna deosebite, Domogledul a ajuns obiectul de studiu al naturalistilor, un larg perimetru din jurul sau fiind constituit in rezervatie. (http://www.muntiimehedinti.ro)

          Traseu:  Baile Herculane – Crucea Alba – Grota lui Serban – Varful Domogled - Poiana Musuroane - Valea Jelarau - Baile Herculane.

          O ceata deasa ma impiedica sa fac fotografii in prima parte a traseului.

Poteca este putin mai abrupta in prima parte pana la un mic platou unde gasim si un loc de popas sub forma unui chiosc de lemn. De aici poteca urca ceva mai bland, tot prin padure, in serpentine largi. Poteca este foarte buna si marcajul asemenea.

          Poteca se strecoara in partea finala pe niste brane – “cararea pisicii” - (destul de alunecoase pe vreme umeda) si ajung dupa circa 1h la Crucea Alba.

 

          Legenda locului spune ca in timpul primului razboi, un ofiter al armatei imperiale a trecut calare din Mehedinti catre Herculane dar deasupra unei prapastii, podetul a cedat, cal si calaret gasindu-si sfarsitul in genunile de dedesubt. Cat adevar este in aceasta poveste nimeni nu poate spune dar cu siguranta, Crucea Alba a devenit o destinatie preferata de turisti, datorita perspectivei incantatoare care se deschide de aici. (http://www.muntiimehedinti.ro)

           Dupa aproximativ o jumatate de ora de la Cruce ajung la Grota lui Serban, situata in stanga potecii

         Inca e ceata deasa, dar cand ies din ea parca intru intr-o alta lume.

         Ajung pe primul varf, Domogledul Mic (1099m). Intre acesta si Domogledul Mare (1105m), situat cam la 700m mai la est, se lasa o sa domoala, pe care o traverseaza si poteca.

          

          Pasim pe Domogledul Mare si putem face un tur de orizont cuprinzator: inspre est, se zaresc inaltimile domoale ale Podisului Mehedinti iar sub noi, poiana Musuroane, in care zarim cladirea fostei cabane forestiere si punctul de observatie a animalelor salbatice. 

          Din poiana, inconjurand Domogledul pe la est si nord, poneste valea Jelarau. Dincolo de aceasta se ridica varfurile aproape gemene ale Suscului si Hurcului. 

          Inspre muntii Cernei se observa cetatea Arjanei iar mai spre apus, Muntii Almajului si mica depresiune a Mehadiei. In zilele senine, privelistea se deschide catre valea Dunarii si muntii Miroc din Serbia. Culmea rotunjita a Muntilor Mehedinti inchide zarea spre sud. (http://www.muntiimehedinti.ro)

           Cobor in poiana Musuroane, unde profit de chioscul de lemn pentru pauza de masa.

          Izvorul, cu toata seceta si temperaturile negative, are apa.

          Cobor apoi spre Valea Jelarau, la inceput pe un drum forestier, pe care il pararsesc apoi destul de repede, dupa 10 minute.

         La obarsie, Jelaraul este un izvor captat si evacuat apoi pe o teava, care de asemenea curge chiar dupa seceta care inca se prelungeste.

 
          Urmeaza cheile, apoi poteca paraseste valea si urca spre Crucea Alba. Nu mai este ceata si am o priveliste frumoasa spre Baile Herculane si spre Valea Cernei.