Spre Oslea (aprilie, 2011)

Manastirea Tismana - Muntele Cioclovina - Muntele Bou

Marcaj: triunghi rosu 

Descriere traseu Nae Popescu, actualizari (cu culoare rosie) si fotografii ale mele.

Traseul, unul din cele mai frumoase din Muntii Vîlcanului, este un vechi drum pastoral ce leaga tinuturile Tismanei cu plaiurile Oslei, Godeanului si Retezatului. Prin înlocuirea liniei ferate înguste de pe valea Tismanei cu drumul forestier, traseul la Plaiul Paltinei a devenit practicabil pentru mijloace de transport auto.

Dupa circa 1 km de la manastire, trecem pe malul drept, iar dupa 30 m de la pod ajungem la punctul de ramificatie. Un indicator cu sageata ne îndreapta la stînga, pe poteca.

Urcusul în padure este prelung si greu, iar serpentinele se înscriu pe o culme priporoasa. Dupa circa 20 minute de urcus traversam un drum forestier, care vine din valea Dosul Cioclovinei; 

Regasim poteca întrerupta de rambleu (indicator crucea de mai sus) si urcam tot pe culme pîna în luminisul cu troita Cioclovina (25 min., 450 m alt).

În apropiere se afla un sipot (545 m alt.). De aici urcusul este mai domol; traversam prin padure doua pîrîiase, apoi ne apropiem de pîrîul Cioclovina si patrundem în poiana schitului Cioclovina (timp de mers 1¼ —1½ ore; cca 590 m alt.).

Înainte de schit traseul marcat se abate spre stînga pe o poteca firava, dar poteca buna începe de la chiliile schitului si intra orizontal în padure, spre vest. Dupa cîteva zeci de metri regasim marcajul. Ne mentinem pe curba de nivel (spre vest) si dupa 7— 8 minute intram pe un fagas de caruta.

Dupa o bucla scurta marcajul paraseste drumul de caruta; urcam usor spre dreapta si traversam un izvor. În continuare poteca larga, numita Plaiul Tismana — Oslea, nu mai prezinta dificultati de orientare.

În zona defrisata de pe Muntele Cioclovina s-a instalat un tufaris bogat în fragi. Poteca vizibila urca în saua Cioclovina însemnata cu doi fagi falnici (in prezent numai unul) lînga o pepiniera. 

Depasim succesiv sei si mici vîrfuri. Dupa circa 2½ ore de la plecare traversam saua La Teiul si Fagul cu Gîlca, apoi Poiana Frumoasa cu privelisti pitoresti spre valea Tismanita (est).

In aceasta poiana, se construieste un schit cu ajutorul ortodoxiei din Franta.

Poteca larga trece pe versantul estic si atinge culmea în saua Piatra Taiata, în care se afla o stînca izolata.

La nord de stînca se ramifica, la stînga, o poteca ce trebuie evitata. Urmeaza un urcus mai accentuat pe culme pîna într-o noua poiana, pe care coborîm în panta domoala, apoi un pilc de padure si poiana La Pojo-rîta, de unde se desprinde la stînga o alta poteca; aici se afla un mic refugiu. Timp de mers: 3—3¼ ore; 1 100 m altitudine.

Ocolim pe la est culmea Paltineiului, patrunzînd în padurea taiata de la izvoarele Paltineiului, unde gasim un sipot. În partea de nord a taieturii, pe vîrful Paltineiul, se vad potecile muncitorilor forestieri care fac legatura cu drumul de pe valea Paltineiu (dreapta), în punctul La Icoane reintram în padure, coborînd panta mare. Din saua putin adînca începe un urcus mai prelung prin padure.

In momentud de fata e inversa situatia. Unde era padure acum nu mai este, iar zona cu taietura este acoperita cu brazi.

 

Dupa circa 4½ ore de la plecare iesim în poiana Muntelui Carpinei, în care se afla o stîna (in ruina).

Poteca se mentine pe liziera estica, apoi reintra în padure pe Muntele Frumosu. Strabatem poiana cu ruine, apoi o sa cu poiana si, urcînd usor, ajungem la golul Muntelui Frumosu de la obîrsia vaii Lespezel, unde se poate instala cortul (timp de mers 5-5½ ore).

             De aici se desfasoara o larga priveliste spre Piatra Borostenilor si spre înaltimile golase ale Muntilor Mehedinti si Godeanu avînd în prim plan Piatra Closanilor.

            Poteca larga trece de izvorul Lespezelului si strabate poienile numite la Bordei. Poteca urca pieptis pe culme în faget si dupa 3—4 minute de la poiana ajunge la o ramificatie: poteca vizibila duce la dreapta la stîna Bou. Cea care urca direct pe panta este utila traseului nostru si iese dupa cîteva minute la golul de munte, lînga un sipot (timp: 5½— 6¼ ore). O curba larga spre stînga si iata-ne în sfîrsit pe un munte cu perspective largi; de pe versantul vestic al Muntelui Bou se etaleaza Piatra Closanilor, izvoarele Motrului, culmea scunda a Muntilor Mehedinti si, dincolo de ea, spinarile înalte si prelungi ale Muntilor Godeanu. Oslea apare aici doar cu vîrful Pestisanu. Poteca înconjura ca un brîu Muntele Bou, pe sub stîncariile vîrfului (1 671 m alt.) si coboara lent prin padure în saua nordica cu poiana. Depasim un vîrf mic ocolindu-l pe la vest si iesim din padurea de carpen în curmatura Gropilor (timp: 6½—7¼ ore; 1 505 m altitudine). Privelistea splendida asupra abruptului sudic al Muntilor Pestisanu - Oslea si îndeosebi asupra vaii Gropilor (izvoarele Bistritei) ne îmbie la un popas.